Interviu cu Cristina Chirilă

Doamna Cristina Chirilă este profesoară de limba și literatura română la școala noastră și la Liceul „Mihail Sadoveanu” din Borca. Pe lângă activitatea de la clasă și orele de pregătire pentru numeroase concursuri și olimpiade școlare, am avut prilejul să particip alături de dumneaei la două tabere, Tabăra Națională de Reviste Școlare din localitatea Muncel, Iași, ca urmare a câștigării locului II pe țară la Concursul de reviste școlare anul trecut și Tabăra de Jurnalism de la Bicazul Ardelean, în acest an. Cu această ultimă ocazie, am fost curioasă să aflu mai multe despre pasiunea cu care-și urmează vocația de profesor.

1.Ce v-a determinat să alegeți cariera de profesoară de limba română?

 Am cochetat cu această profesie după ce am absolvit Facultatea de Drept și urmam cursurile unui master în Drept European. Apoi, curajul tinereții m-a purtat pe drumurile străinătății aproape zece ani și, la întoarcere, am suplinit câtiva ani la școala din Grințieș. M-am îndrăgostit iremediabil de copii și, deși am încercat să practic și meseria pentru care m-am format inițial, nu a mai fost cale de întors. Astfel încât, atunci când mi s-a oferit ocazia să urmez cursuri de conversie postuniversitară la „Universitatea Babeș-Bolyai”, Facultatea de Litere, am considerat că acesta este drumul meu, ales cu maturitate și… la maturitate.

2. Cum reușiți să îi apropiați pe elevi de lectură și să-i faceți să-și creeze un program bine stabilit în care lecturează liniștiți, mai ales în această eră digitală?

„Lectura ar trebui să fie o urgență națională” spune scriitorul Matei Vișniec. Nu reușesc, din nefericire, să sădesc această pasiune în sufletele tuturor elevilor mei, deși îmi doresc acest lucru cu ardoare, dar dacă găsesc câtiva elevi într-o clasă care încep să citească cu adevărat, am câștigat. Profesorul este cel care sădește sâmburele acestei pasiuni, prin exemplul personal. Un profesor care nu citește, nu va cultiva această pasiune. În plan practic am încercat să vă implic în diverse programe, cum ar fi „Toată școala citește!”, ziua ZICI sau la activitățile Clubului de lectură și ale revistei Catharsis, unde ați exersat vorbitul liber sau scrisul pe marginea unor cărți.

          3. Cum vedeți rolul profesorului de limba română în formarea unei gândiri complexe și dezvoltarea vocabularului unui elev?

E inutil să amintesc că trăim timpuri în care cultura pare, în permanență, în defensivă. Tinerii își iau tot mai mult modele de pe rețele sociale și din alte domenii, unde câștigul este imediat și mult mai generos. Cu toate acestea, cred că lectura este o formă de rezistență și rolul profesorului, pe lângă transmiterea unor cunoștințe și pregătirea pentru examene, este de a cultiva o sensibilitate care să dureze dincolo de studii. Literatura deschide calea spre comunicare, simți că aparții unei comunități și devii arhitectul viitorului tău, slujind Binele, Frumosul, Adevărul. Nu sunt noțiuni abstrate sau doar un profil educațional de atins, e o lume pe care o construim împreună, elevi, profesori, părinți.

4. Cum îi pregătiți pe elevi pentru olimpiadele și concursurile literare?

         

Încerc să îi încurajez pe toți cei care doresc, motivat de rezultatele obținute în clasă la disciplina pe care o predau, să participe la orele de pregătire suplimentară, să exersăm împreună cât mai multe variante pentru concurs, astfel încât niciun subiect să nu îi pună în dificultate. Însă, este de la sine înțeles că sunt competiții care impun multă muncă individuală și, fără implicare susținută, continuă și perserverență, nu poate exista performanță. Sunt competiții pentru toate gusturile, pentru cei pasionați de literatură sau doar de gramatică și mă bucur alături de ei de fiecare dată când obțin un rezultat deosebit, un premiu sau doar își depășesc limitele. Cum, an după an, reiterează dorința de a participa la aceste concursuri, apreciez că reușesc să le mențin dorința de a se autodepăși.

5. În ce mod îi încurajați pe copii să scrie, să muncească și să publice materiale și articole literare?

          Din 2004 revista școlii, Catharsis, le-a oferit tinerilor jurnaliști prilejul să se afirme. Copiii sunt mândri atunci când un articol semnat de ei este selectat, publicat și citit, și acest orgoliu îi determină și pe alții să le urmeze exemplul. Unele articole au fost republicate în revista Ecoul Munților și citite de comunitatea din zonă și motivația a fost și mai mare. Apoi, ca urmare a câștigării unor premii importante, au fost selectați să participe gratuit la diverse tabere de profil, prilej de formare cu personalități dedicate scriiturii, de exersare a abilităților, de legare a unor prietenii bazate pe această pasiune comună, și, evident, de relaxare și distracție.

6. Ce beneficii aduc taberele educaționale și cele de jurnalism pentru copii și cum reacționează aceștia când află că vor participa?

Reacția voastră reprezintă sursa noastră de putere. Entuziasmul, veselia, zumzetul din aceste tabere de creație sunt molipsitoare. Beneficiile sunt multiple și cred că le-am enumerat anterior.

7. Care considerați ca este cea mai mare provocare pentru profesorii de limba română în vremea de acum?

Evident, cea mai mare provocare este să-ți determini elevii să citească, într-o perioadă în care telefonul, calculatorul, tehnologia le oferă totul imediat, satisfacție continuă, fără niciun efort. Să le vorbești despre conexiunile neuronale, despre felul în care creativitatea, imaginația se dezvoltă atunci când citești este irelevant, mai ales când este vorba despre elevi în clasele terminale, care sunt asaltați și de presiunea exemenelor.

8.Dacă ați putea transmite un mesaj de încurajare pentru generațiile de copii și elevi ce vin, care ar fi acela?

         

Sunteți artizanii viitorului, am încredere că veți crea o lume mai bună, mai dreaptă și mai surprinzătoare! Va fi și mai frumoasă dacă sunteți lectori pasionați și în acest scop vă recomand să începeți să citiți texte ale autorilor contemporani, al căror limbaj este mai aproape de vârsta voastră și în care vă veți regăsi cu siguranță. Vor veni, mai apoi, odată cu interiorizarea, și autorii clasici. Fiecare dintre voi este valoros și poate transmite mai departe această valoare care este lectura!

Casandra Asavei, clasa a VII-a