Sărbătoarea „Schimbării la Față a Domnului”

Sărbătoarea „Schimbării la Față a Domnului” este un prilej de înțelegerea a destinației pe care omul trebuie să o urmeze și anume urcușul duhovnicesc de la chip spre asemănarea cu Dumnezeu.

Slava Domnului plină de lumină necreată pe care au văzut-o cei trei apostoli pe Tabor este pe de- o parte cea dumnezeiască, dar și slavă dată omului dintr-un început și pierdută prin păcat.

Păcatul a fost șters prin pătimirea, moartea și învierea lui Hristos, dar a rămas starea păcătoasă și înclinarea spre păcat cu care omul  e necesar a se lupta în toată vremea vieții sale spre a dobândi haina cea dinții și cununa de lumina a biruinței asemenea celei văzute la Iisus în munte.

Sfântul Grigorie de Nyssa a afirmat că ,,teologia este un munte înalt și greu de urcat. De-abia se poate ajunge la poalele lui și aceasta o poate face numai cel puternic”. De aceea viata omului trebuie sa fie un permanent urcuș duhovnicesc care spre asemănarea cu Creatorul care i-a adresat omului prima întrebare din istorie: „Adame, unde ești?”

Pelerinii veniți pe Ceahlău au răspuns prin prezența și rugăciunile lor că sunt aproape, mult mai aproape de El, cel care i-a și chemat la întâlnirea euharistică în juriului Sfântului Potir!

Dan Ioan Husari